Mai putine sacose de plastic

Dar daca ar fi o lege ce interzice vanzarea sacoselor de plastic ne-biodegradabile?
Dupa sandalul starnit de legea de interzicere a fumatului in spatii publice, cred ca o lege ce interzice vanzarea de sacose de plastic ar duce la revolta.
Sau nu.

Hai sa ne uitam la alte tari:  prima care a dat lege contra utilizarii sacoselor de plastic la cumparaturi e Rwanda. Da, tara aia care in 1994 a plans moartea a aproape 1 milioan de oameni inre-un genocid atroce, tara care are 45% din populatie in stare de saracie lucie, tara in care doar 25% din populatie locuieste in case electrificate a dat o lege atat de ... moderna! Pentru ca Rwanda e o tara care e in continua evolutie catre democratie (jumatate din parlamentari sunt parlamentare, construiesc continuu spitale, retea de canalizare, au lansat cea mai mare centrala solara din Africa centrala ce va aduce inca zeci de mii de case cu electricitate si cateva sute de angajati, etc).

Daca celelalte tari dezvoltate au decis sa puna taxe pe sacosele de plastic, rwandezii folosesc de hartie sau de panza. 

https://www.youtube.com/watch?v=d8PX7ndjDt8

Da, logica lor e de fier: daca nu putem sa curatzam tara de pungi, nu putem dezintoxica pamanturile folosite in agricultura sau reeduca oamenii sa nu arunce pungile si sa le recicleze...... atunci renuntam la folosirea lor.

De ce? impactul negativ al deseurilor de plastic in Africa in curs de dezvoltare este imens: Ghana a avut inundatii si viituri si zeci de decese datorita gunoaielor ce au blocat canalizari si canalele si rauri si, sunt zilnic poze cu animale sufocate de pungi; iar plasticul din pungile traditionale nu se descompune dar se rup particule mici mici intoxicand pamant, animale, oameni etc - ei  bine decizia lor a fost simpla: nu putem sa ne descurcam asa ca le eliminam.
Cine s-a opus? evident industria de productie pungi de plastic si mai ales importatorii local (pt ca sacosele sunt produse in India si China). 
Inca mai e folosit polyethylene? da: in medicina, in folia de acoperit serele, etc.
Cine a castigat prima data din asta?: pe termen imediat au profitat comunitatea foarte saraca ce a produs si vandut...sacose produse local, din panza locala, din materiale ecologice, din reciclare.
Pe termen lung a devenit una din cele mai curate tari (si probabil cea mai curata din Africa).
Ce s-a intamplat: comparativ cu tara sora si prietena, Uganda, in 2-3 ani  Rwanda a devenit muult mai curata!! Asta a dus la o crestere a turismului (da, tara traieste din asta, 10% din cetateni lucreaza in turism, peste 1 milion de turisti anual si in continua crestere).
Astazi, Kigali e considerat unul din cele mai curate orase africane.
Da, Rwanda continua sa dea exemple bune Africii si lumii.  

iarna ca in povesti

Cand afara e iarna ca in povesti dezapezitul poate fi un bun exercitiu fizic. 

Cata mancare consumam saptamanal

Ce si cat consuma familia saptamanal?

 Ideea mi-a venit dupa ce citii articolul din time.com cu poze cu mancarea pe o luna a unor familii de peste tot din lume. Ma uit la poze si la haine/decorul din casa si remarc ca sunt poze de acum 20-30 ani (tv-uri, haine, coafuri, mustati din anii 1980). Lumea s-a schimbat, in bine zic eu.

Asa ca am facut si eu poze cu ce am cumparat pe saptamana asta:

 

Tot la cumparaturi  intra si: 11 pungi de plastic ...

Seabin Project : Cleaning our oceans one marina at a time.

Din gama ce au facut altii (noi nu inca) pentru pamantul ce il iubesc:

Devino prietenul copiilor din centre de plasament!

Articol preluat de: http://edu-news.ro/devino-prietenul-copiilor-din-centre-de-plasament-cum-sa-fii-bun-si-dupa-sarbatori-daruind-2-ore-pe-saptamana/

Prin programul educaţional Ajungem MARI, voluntarii susţin cursuri interactive sau ateliere de creaţie, îi ajută pe copii la teme sau le dezvăluie lumea prin ieşiri educative din centre, punând în acelaşi timp accent pe dezvoltarea personală a copiilor.

   Programul este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 1200 de voluntari pentru a sprijini 1000 de copii din Bucureşti şi alte 14 judeţe. Ajungem MARI lansează un nou apel naţional la voluntariat pentru proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe”, desemnat anul acesta “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

   Ce fac voluntarii Ajungem MARI? Merg în centre, în echipe de câte doi, pentru o şedinţă de 2 ore pe săptămână, la o grupă de 3-12 copii. Lor le transmit cunoştinţe din domeniile preferate: de la matematică şi engleză, la muzică, teatru, karate, educaţie pentru sănătate sau astronomie. Copiii primesc cu bucurie toate  informaţiile prezentate într-un mod interactiv, prin joacă. Pe lângă orele din centre, voluntarii îi pot însoţi pe copii la spectacole, la muzee sau la film, ajutându-i să înţeleagă evenimentele şi să tragă singuri concluzii.

   Progresul copiilor. Prin metodele non-formale folosite, voluntarii pun accent, pe lângă îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei mici prind încredere în ei şi în cei din jur, devin mai respectuoşi şi mai deschişi, învaţă să lucreze în echipă şi să se ajute între ei, descoperă ce le place, la ce sunt buni şi ce vor să facă mai departe. Apoi voluntarii îi îndrumă să facă paşii necesari pentru a Ajunge MARI, adulţi responsabili şi independenţi.

   Cine poate deveni voluntar? Liceeni, studenţi sau adulţi, peste 15 ani şi fără limită superioară de vârstă, spontani şi dornici să facă mici minuni pentru copii, prin joacă.

   O experienţă de învăţare. Voluntarii nu au nevoie de experienţă de predare. Ei participă la un training iniţial despre metode interactive de lucru cu copiii. Apoi merg în echipe şi primesc constant sprijin şi idei din partea coordonatorilor. Pentru a face orele mai interesante şi distractive, voluntarii au asigurate materialele educaţionale.

  Beneficii pentru voluntari. Voluntarii spun că ei primesc mai mult decât dăruiesc: îmbrăţişările copiilor, satisfacţia de a vedea progresul celor mici şi energie pentru toată săptămâna. Lucrând cu copiii, voluntarii îşi dezvoltă şi ei abilităţile de comunicare şi lucru în echipă, devin mai altruişti şi mai responsabili. La finalul unui modul de voluntariat (3-4 luni) voluntarii obţin adeverinţă şi diplomă, iar experienţa de voluntariat este recunoscută ca experienţă profesională, conform Legii Voluntariatului.

   Înscrierea pentru modulul de primăvară (februarie – iunie) se face până pe 24 ianuarie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/forms/2hWeZNUg11. Pentru organizarea training-urilor în judeţe, este necesar un număr de peste 30 de înscrieri, aşadar doritorii sunt rugaţi să transmită apelul colegilor şi prietenilor. Mai multe detalii pe http://www.ajungemmari.ro/implica-te/devino-voluntar/, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore – http://on.fb.me/1sZiI70

  Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi judeţele Alba, Arad, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.  În celelalte judeţe Ajungem MARI caută câte un coordonator implicat care să demareze activitatea, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

Un buna ziua si multumesc pot insenina ziua si celorlalti din orasul meu

Lucrez intr-o multinationala (imensa, peste o mie de oameni) si acum 10 minute a intrat in biroul nostru femeia de serviciu. Contextul il cunoasteti: tanti impinge carutul cu produse de curatat, in stanga seful vorbeste cu o colega, in dreapta colegul tasteaza, eu citesc un raport etc.
Femeia de serviciu a spus Buna ziua. Dupa ceva secunde de tacere am constientizat ca nimeni nu i-a raspuns, nici macar eu. Ridic capul si ii raspund: Buna ziua!. Femeia de serviciu a tresarit si zambit - oare in cate birouri impersonale intra si nimeni nu ii raspunde la Buna ziua??

Propun un experiment: cand coborati din metrou si va lasa cineva spatiu, cand cumparati/platiti ceva, spuneti un cald Buna ziua/Multumesc/O zi buna. Sigur gasiti un angajat morocanos, un paznic inghetat de frig ce putina caldura sufleteasca merita.

Ce facem cu excesul de mancare dupa sarbatori si petreceri?

De sarbatorile astea eu am fost in concediu, dar sigur sunt si alte sarbatori si petreceri cu exces de alimente. Ei bine, ce facem cu ele?
Tocmai citii pe digi24 (ok, nu e sursa cea mai credibila) ca romanii arunca aprox. 70-100kg de mancare anual, de 3 ori mai mult ca francezii. Si imi aduc aminte ca intradevar, vedeam dupa sarbatori la tomberon din Berceni (bloc comunist cu oameni obisnuiti, nu zona de lux) aruncati cozonaci intregi, jumatati de fripturi, iaurturi neincepute etc.
Si cand aud ca unii se plang ca nu au bani de mancare si de electrocasnice...pe cand supermarketurile in bucuresti pareau pline buluc!

De ce? Pentru ca avem inca spaima ca n-avem ce manca, ramasa din vremea lui Ceasca? Cand vom scapa de frica latenta de foame, care se trage din vremurile comunismului, care ne impinge sa cumparam mult si de toate ca poate nu mai gasim alta data.
Mai e si timpul,  ca daca stau noua ore pe zi la serviciu si mai fac si ora la dus, o ora la intors, mai trebuie sa si dorm vreo sapte, ramai doar cu sapte ore in care sa fac cumparaturi, etc... . Adica nu ramane timp sa fac cumparaturi zilnic sau la doua zile, asa ca le cumpear pe toate o data pe saptamana.
Si inca o problema, partiala - costurile. E mai scump (ca pret pe litru/kilogram) sa cumpar cantitati mici decat cantitati mari, iar promotiile iau mintile.
Dar la toate aste argumente vad aceeasi problema: bad planning, no time & money management ...


Unele produse se pot cumpara cumpatat, cu buget estimat, ca doar in Romania nu e ca in occident sa inchida supermarketurile duminici si de orice sarbatoare. Iar unele chiar se pot pastra/conserva/revaloriza, chiar daca unii musafiri nu au mai venit desi s-au anuntat. Da, o mancare gatita dupa ce pleaca/nu vin musafirii poate fi donata la un spital din apropiere, la un batran din apropiere, la un cersetor etc. Unii au servit din mancarea gatita si colindatorilor -lucru frumos. O vecina a dat pachete si celor care lucrau (soferi de bus, asistente medicale etc).
Carnurile gatite se pot portiona si congela. Pot deveni pachet pt sapt. urmatoare, sau componenta de pizza peste 2 sapt. Congelarea distruge dar nu tot; oricum carnea prin gatire isi pierde vitaminele.
Sarmalele la fel, pot fi pregatite si congelate, fie fierte, fie nefierte. Avantajul este ca daca se anunta musafiri, scot punga/oala de la congelator, si in 3-4 ore am casa mirosind a sarmale (ok, eu nu mananc si nu fac sarmale, dar cine face le poate gestiona). Si acestea sunt niste alimente obisnuite la sarbatori care prin fierbere lunga li se distrug vitaminele.

Cu aperitivele nu mai e asa usor. Rosiile, morcovii etc. pot deveni o supa crema de legume (de dres a 2a zi), dar maionezele si salatele gata preparate rezista 1-2 zile maxim. Exista solutii? evident!! Ingredientele se pot spala/gati/toca si tine in vase inchise in frigider si facut un sos si salata fix cand  vin musafirii: maioneza se poate face in 30sec. la blender si totul devine proaspat facut.

Si oricum, sa tot punem kg pe tine de sarbatori a devenit desuet, nu? . Mai bine mai atenti dar sa avem cu ce plati intretinerea in ianuarie :))

Idei de cadouri cu mai putine deseuri

O yes!!, vine sfarsitul anului, data aia fatidica se apropieeee si ce cadouri facem la prieteni? Dar la rude? dar la colegi? Ne  asteapta disperare, panica, alergaturi in ultimul moment, ghiontiri  prin magazinele pline de oameni, trafic trafic etc. cutii de imachetat, hartii si funde etc  etc.
No, stop. Se poate fara.
Si uite cateva idei de cadouri usoare fara...prea multe deseuri
 1. Favoritul meu este: restaurant placut cu prietenii(sunt gurmanda). Da, asta mi se pare cel mai fain cadou: 2 ore amuzante, impreuna. Burta plina.  Sau o cina impreuna acasa.
 2. un set de inceput de drum fara deseuri: o geanta de cumparaturi handmade, un saculet de piine hand made, un sac de nuci de sapun de spalat  rufe, chiar si cartea: zero dechet (cu rugamintea de a o da si mai departe) etc.
3. o  vacanta. Da, asta e mereu cadoul ce il visez ;) .
4. experiente: Bilete la teatru.  Seara la bowling. Bilete de concert/film, curs de gatit etc.
5. abonament la sala de sport. Nu pot sa fac asa cadou orisicui :)
6. ingrediente de gatit prajituri (da, ideea mi se pare super) - desi decoratiunile de deasupra tot deseuri sunt
7. dulciuri facute in casa
8. impachetat simplu. Am refolosit hartia de la alte cadouri primite, sacose de la alte cadouri primite, am pus o hartie alba si colorat-o, am pus totul intr-o cutie de pantofi si pus o funda etc.

Voi ce alte idei aveti?

Idei de la : http://dabblesandbabbles.com/marinated-feta/

https://www.youtube.com/watch?v=W1rxIYdXkPA

http://bakedbree.com/toffee-blondies-week-4-of-12-weeks-of-cookies

Ce au facut altii pentru orasul lor

Pe digi24 am citit un articol extraordinar: un inginer agronom (Claudiu Ivascu) a impartit un teren in mici loturi de 50mp2 si oferit gratuit iesenilor. Conditii impuse: e sa cultive bio, cu seminte bio, si sa dea 10% din produse unei asociatii ce se ocupa cu ajutorul oamenilor nevoiasi. Ofera in plus si cursuri de initiere in agricultura ecologica, din primavara. In momentul asta si eu am inchiriat 50mp2, nu acopera tot necesarul familiei dar imi ofera o sursa de vitamine de calitate si de miscare.

Less is better