Lucrez intr-o multinationala (imensa, peste o mie de oameni) si acum 10 minute a intrat in biroul nostru femeia de serviciu. Contextul il cunoasteti: tanti impinge carutul cu produse de curatat, in stanga seful vorbeste cu o colega, in dreapta colegul tasteaza, eu citesc un raport etc.
Femeia de serviciu a spus Buna ziua. Dupa ceva secunde de tacere am constientizat ca nimeni nu i-a raspuns, nici macar eu. Ridic capul si ii raspund: Buna ziua!. Femeia de serviciu a tresarit si zambit - oare in cate birouri impersonale intra si nimeni nu ii raspunde la Buna ziua??
Propun un experiment: cand coborati din metrou si va lasa cineva spatiu, cand cumparati/platiti ceva, spuneti un cald Buna ziua/Multumesc/O zi buna. Sigur gasiti un angajat morocanos, un paznic inghetat de frig ce putina caldura sufleteasca merita.
Buna dimineata ! :)
RăspundețiȘtergereBuna dimineatza, doamna :)
RăspundețiȘtergereLa mine in birou e robotizare clar, lucrez de ani cu ingineri si unii sunt salbatici.
RăspundețiȘtergereEu de obicei fac asta: salut cei de paza la magazine si prin tot felul de locuri. Ba chiar in fata scolii copilului ma incapatinam sa salut agentul de circulatie de cite ori treceam strada ,desi el nu-mi raspundea. Si trec odata prin oras si ma pomenesc salutata de agent: deci ma recunoaste si saluta prin oras.
RăspundețiȘtergerePe de alta parte am multi vecini care nu saluta(mai ales cei tineri) si a trebuit sa fac ceva eforturi ca sa incetez sa salut prima barbatii mai tineri decit mine, ca mi se pare ciudat sa o fac eu. Nici fetele de deasupra noastra(au cam 20 ani) nu saluta, ma abtin sa le salut eu prima, asa ca trecem si nu ne spunem nimic...ma gindesc ca parintii nu le-au educat.
te imprietenisi cu agentul - buna decizie ;)
ȘtergereLa noi la scoala sunt voluntari la trecut strada - deseori sunt inghetati, in ploaie, un buna dimineata calduros le aduce zambetul pe fata!
Si eu tot la multinationala. Ciudat e ca, pina anul trecut, doamna facea curat la sfirsitul programului, dar acum vine pe la amiaza. Eu stau singura intr-un birou cu geamuri de sticla. Ma prinde cind ocupata, cind in conferinte, cind in sedinte si desi vede ca am oameni la mine ori vorbesc la telefon, ea tot intra, ma saluta si se apuca sa stearga geamurile.
RăspundețiȘtergereEu ii raspund, zimbesc si imi vad mai departe de ale mele. :)))
Sper totusi, sa nu insiste intr-o buna zi sa-mi stearga tastatura de la laptop fix atunci cind eu compun un email ori fac vreun raport. :)))
:)))))
ȘtergereAh... si sa-ti mai spun una (ca tot mi-am adus aminte).
RăspundețiȘtergereFosta doamna de serviciu, care avea cu putin peste 30 de ani, ma prinde intr-o seara singura. Si in timp ce spala pe jos se gindeste sa intre in vorba cu mine. Si, asa din una in alta, imi spune ca e foarte fericita pentru ca cei de la firma o vor angaja pe un post ca sa lucreze si ea la calculator.
Si ca de fapt, ea venise initial la interviu pentru postul pe care o angajeaza acum, dar atunci nu avea cunostinte suficiente. Si ea, din lipsa de venituri, i-a intrebat daca nu mai au vreun post disponibil pe altceva. Singurul la momentul acela era cel de femeie de serviciu; pe care l-a si acceptat. Mi-a spus ca ea nu fuge de munca si ca imediat dupa ce termina de facut curat mergea la cursuri ca sa-si imbunatateasca cunostintele de pc.
Am apreciat-o si pe ea, dar si pe cei de la firma care s-au gindit sa-i dea o sansa!
o poveste extraordinara! o lectie de viata intoarsa pt un "Buna ziua" plecat din inima de la tine.
RăspundețiȘtergereDe la regula asta nu ma abat aproape niciodata. Dar ma deranjeaza f. tare cand nu mi se raspunde la salut. Imi dau seama ca acei oameni nici nu aud, de fapt, dar tot imi pica anapoda. Si cel mai mult ma deranjeaza taximetristii care nu raspund la salut de ocupati ce sunt cu telefonul! La multi ani cu sanatate, cu bucurii si cu realizari sa-ti fie Anul Nou, ca asa vroiam sa incep:)
RăspundețiȘtergereNici mie nu mi se raspunde deseori, dar eu nu salut pe altii pt un raspuns, ci pentru ca asa vreau eu. E alegerea mea, o fac pentru sufletul meu, de fapt pentru constiinta mea: asa am crescut.
RăspundețiȘtergereLa multi ani si tie! ti pup!
E trist că normalitatea a devenit excepție dar până la urmă dacă pricepi mecanismul oricărui fenomen îl poți răsturna. S-ar putea să fi ”furat” de la tine o idee pentru blog. Mulțumesc :)
RăspundețiȘtergeredaca "Buna ziua" al meu a inseninat ziua la cel putin o persoana si dat ideea de a spune mai departe, atunci ma bucur. Nu ma deranjeaza ca am fulosit alti 9 Buna ziua risipiti in van: 10% e un procent bun!
ȘtergereFain gindit!
RăspundețiȘtergereEu am observat ca depinde si de zona: pe aici, pe unde sunt multi oameni in general, daca te intilnesti in padure cu altii, foarte putini saluta. In schimb in Padurea Neagra, toti saluta. In Romania era la fel.
Pacat ca asta nu se intampla la ordinea zilei. Cam asa ar fi normal. Sa salutam si sa multumim mereu, nu doar cand avem o zi mai bunicica. :(
RăspundețiȘtergereO seara frumoasa iti doresc!
Orice gest e frumos, doar sa vina din suflet.
Ștergere