marți, 13 octombrie 2015

De ce incurajez cumparat/vandut la mana 2a pe grupuri locale

 De ce  incurajez cumparat/vandut la mana 2a pe grupuri locale?

1. nu imi usuca bugetul daca nu am planuit ceva din timp.
2. ma simt mai bine sa cumpar o rochie la mana 2a daca stiu ca banii raman local, la o familie, decat sa se duca la un magazin cu sediu social si taxe platite in ... Cipru.
3. familia care vinde (adica eu, sau vecina) va avea mai putine lucruri in casa, mai usor de intretinut
4. pretul si rapididatea achizitiei. Da, un mixer ce mie imi zacea acolo de cateva luni nefolosit va ajunge in bucataria cuiva in seara asta.
5. abia asa am inceput sa vad cati bani am cheltuit pe produse folosite de 2-3 ori. Tot ce am castigat din vandut de la inceputul anului asta am pus intr-un borcan. Da, am mai bagat mana in borcan, de 2 ori. Ssst. Si tot am 500 adunati. Valoarea e f. mare pt ca multe produse le-am vandut la 10-20% din valoarea initiala (doar cateva la 50%). Un calcul estimativ imi indica bani cheltuiti ...peste 4000 si asta in ultimii 2 ani. Si inca nu m-am luat de multe bucatarie :). 4000 sunt numai lucrurile inutilizate!
6. spatiu. Da, nu mai iau lucruri ce le voi folosi o data la 2 ani. Daca am nevoie stiu ca le gasesc la mana 2a, ieftin (dar deseori nu am mai avut nevoie :D ).  Nu mai am probleme cu spatiul si stochez ce utilizez (am gasit loc si pentru un sac de cartofi, pentru 10 kg de mere si 2 pungi de linte etc.), nu mai spal si sterg periodic de praf acele lucruri inutilizate(economie de bani, timp), nu mai stau sa le aranjez, sa nu mai zic cat de usor si cat reduc la costurile mutarii (inca stam cu chirie).
7. un lucru abandonat de mine devine util la altul.

Va aduc aminte ca aproximez  4000 cheltuiti inutil, da?. Si ma mai intreb de ce nu imi ajunge timpul si nici banii de avans de casa.
Si pentru asta imi repet ca Eu sunt dintodeauna toti banii necesari pentru manifestarea spiritului

100 de minciuni auzite despre cardul de credit

Am  3 persoane in jur dependente de cumparaturi. Adicalea cu 1-2-3 carduri de credit pe minus. Am sa incerc sa adun cateva din minciunile ce si le zic singuri, sa va amuzati si voi.


1. era o urgenta!
Uf, din moment ce urgente mi se tot intampla, construiesc fondul de urgente. Doar ca e o urgenta nu inseamna ca nu e cazul sa avem pregatita o "umbrela" .
2. am facut o afacere buna!  
 Mda, si asta o aud des: am luat o casa mai mare in cartier mai putin colorat pt ca e o afacere buna, am luat inca o masina ca e o afacere buna; platesc rate pana la pensie, adica pana la 65 ani dar e o afacere buna!. De fapt astea nu sunt investitii, ci o optiune personala din modul de trait: life style. O afacere buna e o investitie aduce profit! O casa ca o afacere buna ar trebui sa ajunga rata maxim 30-40% din venit, si nu pana la pensie! pt ca anii de dinainte de pensionare sunt mereu ani dificil de sustinut acelasi venit ca la 30 ani.
3. nu am dobanda primele saptamani, doar platesc mai tarziu.
Cred ca asta e minciuna cea mai mincinoasa. Nu stiu cum va fi viata mea luna viitoare, dar la naiba, ea stie ca va putea scoate in plus din buzunar si acoperi cele 2 mii euro cheltuiti pe haine de firma astazi. Da, si-a imprumutat viitorul, si-a amanetat zilele ce ii vor veni. Faptul ca nu e nicio dobanda 45 zile/3 luni /9 luni mi se pare cel mai usor mod de a-mi compromite bugetul din viitor, in conditiile in care din cel de acum nu il controlez bine.
4. Pt ca il vreau ...
Ok, am nevoie de o pereche de pantofi. Dar nu cei de firma de 300 euro, cu un pic de efort pot gasi in bugetul actual. Pot gasi o masina la mana 2a care sa fie in bugetul actual etc.
5. E ok sa imprumut pt ca banii vor veni din alta investitie.
NO NO NO NO!! investitia si rolul ei e sa aduca profit, nu sa acoper alte cheltuieli/rate! In investitia aia au fost bagati niste bani. Datoria e datorie si ramane datorie, are dobanzi, pune presiune psihica.
6. e o rata mica, dau doar 10% din venit.
 Sau alta si mai gogonata: hai ca am descoperire de credit doar echivalentul a 3 salarii.
Daca e asa mica, atunci inchide-o. Ia vezi, poti? Eu nu pot. Eu calculez pretul obiectului cumuland si ratele, dobanzile, actele, drumurile la banca, asigurarile asociate, comisioanele de re tragere, de gestionare cont. Iete de ce pt mine nu mai e asa de mica.
7. iau acum, valoarea sigur i-o sa creasca.
Si daca nu creste? Singurul lucru ce merita cheltuit pt ca  valoarea ii va creste este o calificare. Un training. O calificare intr-o arie unde se gasesc proiecte/joburi. Si daca tot suntem la no 7, atunci clar ca e nevoie si de un curs de finante personale!!
8. iau masina mare ca or sa se mute parintii/se mareste familia in viitor.
 Zau. Planuri pe viitor. Daca tot o sa se mareasca familia, ia masina mica acum si de vandut si luat una mare cand e nevoie cu adevarat. Nu nevoilor utopice.
 9. fac al 2lea card de credit pt ca daca il pierd pe primul?
Asta m-a lasat gura casca.

Scuzele astea sunt suficient de puternice sa ajunga cineva in datorii imense.

luni, 12 octombrie 2015

Consumerismul analizat de pe marginea retelelor de socializare



 Ma uitam zilele trecute pe facebook (asa e cand nu vine somnul :D ) si m-a suprins cata lume isi expune acolo viata personala. Cumpara un tv nou: pac, un selfie. Ies la restaurant: 2 selfie, unu cu farfuria plina si al 2lea cu burta plina. Desface o sticla de vin din 1975:  inca o poza si share. Pleaca in concediu: notificare din bagaje, de pe aeroport, din avion, de pe plaja etc. Rasfoiesc pozele persoanelor astea si sunt atat de uimita...cine ii vede si le analizeaza crede ca le e viata numai: restaurante, baruri, telefoane cumparate, masini noi, haine noi, etc etc.
 Unu nu ar pune ca si-a facut abonament la biblioteca sau cat efort a depus pana a slabit 5kg sau ca a donat si facut ceva voluntariat sau ca a achitat creditele; unu nu ar promova ca se poate negocia contractul la Vodafone, ca e o oferta de reducere a contractului la electricitate etc.  No, acum nici eu nu as pune pe facebook: status in progress ca in 3 ani sunt independent financiar si nu voi mai lucra niciodata, si asta pt ca seful mi-este  prieten pe fb :si s-ar putea sa imi poarte pica pana la urmatoarea marire de salariu :))) . Problema e ca nu cunoastem efortul omului de acolo, nu avem nici  imaginea completa, nici eforturile fiecaruia, nu stim nici ce credite a facut pentru acel televizor/masina scumpa si nici cat a muncit ore suplimentare pentru un contract nou la firma si acum il sarbatoresc la restaurant.

 Suntem intr-o perioada de glorificare a consumerismului, si o vedem zi de zi iar asta duce la cresterea cumparaturilor impulsive, ba chiar se remarca si "dependente" de cumparaturi. Dureros, da, cand viata promovata pe facebook e cea despre ce am mai cheltuit si ce face altul. Show off. Laudarosenie. Shopoholic. Intr-o societate unde putem cumpara cu un click orice gadget-uri, haine, pantofi si cate cosmetice dorim totul e usor. E prea mult pentru mine si consider ca e prea mult si pentru societate cand vad ca lumea se calca in picioare pt niste reduceri in conditiile in care mare parte a oamenilor au sifoniere burdusite de lucruri  folosite poate de 3-4 ori, sau deloc in ultimul an.
Oare cata fericire poate sa ne aduca niste cumparaturi? Ok, cand ne e foame asta ne poate satura, cand suntem desculti si ne e frig ne poate acoperi nevoia de cald, dar cand mai am 10 pantofi, cand am deja un tv si 2 mobile, cand am deja o masina in fata blocului ce rugineste .... unde ne e limita?

 Interesant este ca presa ne indica o perioada de recesiune economica ce a navalit de 7 ani incoace,  dar asta vine in contract cu marketingul si publicitatea ce promoveaza tot felul de mesaje, ce creaza nevoi si dorinte artificiale, aducand in stadiu de victima multi tineri (si nu numai) ce ajung sa isi faca credite si sa se indatoreze excesiv in carduri, credite, rate etc... cheltuind mai mult decat castiga...

 Si de unde vine slabiciunea umana? Care e cauza? Sa nu imi ziceti ca anii de saracie comunista pt ca deja au trecut 30 ani si am avut timp suficient sa ne adaptam si sa mancam ciocolata care nu am mancat-o ani de zile; in plus majoritatea tinerilor care cumpara compulsiv nici nu au stat vreodata la cozile de atunci. Oare sa fie nevoia de a arata bine? Sa fie dorinta de epatare? Sa fie lipsa educatiei financiare? Sa fie tendinta de a cauta fericirea in exterior? Ce sa fie... ce sa fie....

 Va rog, macar nu mai glorificati consumerismul.

vineri, 9 octombrie 2015

de ce recomand de vizitat cat mai multe locuinte inainte de a cumpara


 1. eu nu stiu ce vreau - nu stiam. 
2. colocatarii nu stiu ce vor - nu stiau.
3. fiecare avem cate o idee. Eu gradina, sotul gratar, fata un iepure etc . Acum ne uitam doar sa fie dormitoare peste 10m2 si nu igrasie.
4. am descoperit cat de urat miros imobilele unde bucataria nu are geam afara. Naspa.
5. am vazut apartamente foarte intunecoase. Naspa.
6. am vazut un imobil nou cu gradina si m-am indragostit!! pana cand am aflat cat platesc pt :D. Naspa.
7. am facut simulari de trafic, autobuze, etc. Da, 500m in plus pe jos inseamna ... mult cand ploua si e vant. 
8. am aflat de taxe taxe taxe taxe
9. am descoperit defecte. Invatat sa le caut. Geamuri ce nu se inchid bine, igrasie, umezeala, inflitratiile de ploaie etc. nu mai sunt un secret pt mine, le miros :)
10. imobilul cu izolare buna si geamurile triple nu au nevoie de incalzire pana sub 5 gr
11. cand bate soarele direct imobilul se incalzeste in 1 ora cu 2-3-4 gr.  E ok daca bate 2 ore zilnic, dar daca bate 12 ore zilnic ...???
12. vorbesc cu 4 angajati de la aceeasi banca si am 4 versiuni. Una e incapabila. Mai incerc.
13. acum eu stiu ce vreau. Dormitorul mic sa fie mare. Geamuri. Bucatarie mica dar aerisibila. Gradina. Si pret mic. Si devreme acasa.
14. am facut calcule si compara cat as plati in plus pe caldura (200 euro pe 6 luni ) dar mai putin la achizitie imobil ( 300 euro mai mult la rata lunara)
 15. am vazut case pline de vechituri/lucruri adunate, imbacsite si neutilizate. Am venit acasa si decis: da, imi voi tria lucrurile din casa, asa nu vreau sa ajung :)

joi, 8 octombrie 2015

Lectii dupa o vara de mini gradinarit

De cand am mini gradina pe pamant (ok, 50mp2, stiu) am invatat mult mai multe prin experienta.
1. lectia unu: urasc melcii. Dar zau ca ii urasc si ii omor cu placere atunci cand gasesc 3-4 cocotati pe acelasi fir de fasole... daca ma vor chema la tribunalul genocidului contra melcilor, atunci  stiti de ce. La anul voi incerca mai multe plante ce nu sunt iubite de melci: marar, patrunjel, cartofi, loboda,  condurasi, iar dintre bariere, cel mai bine functioneza plasticul.
2. lectia doi: Incet incet citesc despre sol si cum e cazul de tratat si manipulat. Daca ploua prea mult si apa musteste in zona funcioneaza sapat mici santuri printre plante sa drenez apa. Daca ploua prea rar fac santuri si plantez in vaile santurilor ca se mai aduna apa/umezeala/roua; daca e solul lutos si se usuca mult: mulci si compost, mulcirea ajuta sa scada evaporarea rapida in razele soarelui.
3. sa plantez ieftin. Oricum fac 50% 50% cu melcii
4. ce daca plantez ieftin, sa plantam ce mancam!! Daca noi uram fasolea verde... apai la anul sigur sa nu mai pun juma de teren cu fasole verde, cum facui anul asta  :))
5. buget. Buget. Sa nu cumpar compulsiv, sa caut ce mi-ar reduce bugetul de mancare saptamanala. De ex. degeaba m-am chinuit si dat bani pe salate, ca limacsii au mancat haplea tot; mai bine las papadia si o recoltez
6. sa plantez plante locale. Da, am colectat seminte de gogosari dar acestia au nevoie de soare soare soare... intr-un final au inflorit dar... nu e suficient. Conditiile de crestere coordoneaza planta.
7. seminte. In continuare voi cumpara ieftine, dar macar o parte le colectai de anul asta....
8. compost in continuare. Da, pot produce pamant singura pe balcon, din resturi, poate la anul o sa imi iau si niste rame pe balcon... sau mai bine nu :)
9. sa pun la incoltit din casa. E singura sansa de a supravietui atacului melcilor. Altfel...tot ce e fraged e mancat... asa ca pun in vase simple: carton de la oua, carton de la jartie igienica etc. - ieftin si usor de transplantat
10. sa pun label la ce seman. Ca uit. Da, am semanat in acelasi loc de 2 ori.
11. sa insamantez in ghivecele si tin in casa  pana da caldura, altfel... mor planutele de frig.
12. costurile udarii. Si aici nu ma refer numai la efort, ma uit ca pe balcon acum (in afara caldurii) folosesc cam 30 l de 2-3 ori pe saptamana...dar asta vara foloseam mai mult, si zilnic!. Am fi fain sa captez apa de ploaie, dar am reinvatat sa fiu economa si sa refolosesc apa din bucatarie (de la spalat cartofi, mere, salate, etc)


Oricat de mica ar fi gradina si oricat de ocupata as fi, stiu ca pot creste ceva ceva ce ma va rasplati.



Cum facem cu resturile de mancare?

Stiti voi care resturi: 2 morcovi obositi, o bucata de praz si frunzele de la gulie, o bucata de radacina de telina, 4 rosii stoflocite etc.
Eu personal fac supa crema/sau baza de supa: cu ajutorul blenderului si a furculitei colocatarii nu mai stiu ce am pus eu acolo. Ssst, si nici macar nu imi citesc blogul.
Dar tocmai aflai ca multe din cele ce le aruncam se pot consuma: frunzele de morcov, radacina de ceapa verde, coaja la cartof etc.
https://www.youtube.com/watch?v=I3OVSyatP1c

Ce mai fac eu: caut fructele si legumele urate. Da, cele urate sunt mai greu vandute, dar pe mine nu ma deranjeaza merele cele mai mici, cu 1-2 viermi, sau morcovii strambi si nici rosiile necoapte (ies niste muraturi magnifice) ci ma avantajeaza pretul mai mic.

Unii cumpara si produsele la sfarsitul garantiei care sunt la jumatate de pret din supermarket, dar cum cumpar de la producator si imi ogranizez meniul pe saptamana, nu ajung prin supermarket sa iau asemenea oferte.

Si daca plecam in vacanta ce facem? De obicei imi bugetez meniul asa incat sa nu raman cu mancare in exces. Ce e in plus,  eu donez la cunostinte/colegi sau mentionez tot ce am pe facebook, pe un grup de donat.
Dar cea mai mare evolutie a resturilor e faptul ca supermarketurile (nu la noi, evident, ci in Franta mai nou) sunt obligate sa nu arunce ci sa vanda cu pret mai mic sau sa dea la asociatii umanitare:
http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2015/05/22/01016-20150522ARTFIG00003-nouvelles-dispositions-pour-lutter-contre-le-gaspillage-alimentaire.php


luni, 5 octombrie 2015

Sifonierul de lemn aflat in fata cutremurului

In Romania  sunt destul de multe cutremure. Ba chiar gasii un articol ca sunt  cateva zeci anual si ca suntem in asteptarea unuia mare (peste 6grade scara Richter, gurile paranoice din presa spun de 7 grade).

Mie nu mi-e frica de ele dar tot imi dau motive de meditatie. Marea mea concluzie despre cutremure este ca cea mai importanta avere e cea din cap: informatile nu mi le poate sterge nimeni, nici macar experienta cutremurelor. Cat timp nu ne omoara capul, un cutremur poate rade tot din jur: casa, masina, bijuterii, haine de firma, firma de asigurari, seif, tot. Dar daca stiu sa ma descurc si imi cunosc competentele oricand o pot lua de la capat si avea o viata echilibrata.
O alta idee (noua) care mi-a venit este ca...  ca lucrurile realmente ne omoara. Da, un cutremur puternic poate darama magicul sifonier de nuc ce imi bantuie visele (ar trebui sa scriu scenarii de film cu ce vise am). La propriu, un sifonier prea mare ne poate omori, dar si la figurat, un sifonier prea mare ne omoara bugetul (loc cacalau pentru strans si colectat haine nepurtate de peste 10 ani), si mai ales timpul si energiile. Imi dau seama ca petrec destul de mult timp mutand/impaturind hainele dintr-o parte in alta; stergand praful etc.
Si nu in ultimul timp, un cutremur ne poate omori ceva din suflet si prin atasamentul emotional de cescuta cu codita mov, dragostea pentru sifonierul de nuc ce ne va eclipsa fix reactia aia instinctuala: sa ma salvez pe mine sau sa salvez sifonierul de nuc si cescuta cu codita mov, pierzand o secunda din viata. Dar cate secunde ni se duc aiurea pe decizii si indecizii...de lemn?

Cate cutremure puternice avem parte in viata noastra? Eu imi aduc aminte de 3 peste 6 grade Reicher. multe? putine?   Daca mai adaug si cutremurele financiare cand bugetul a fost cutremurat /facut praf. Mai adaug si cutremurul numit nasterea copilului. Si cutremurul cand seful ne-a anuntat ca proiectul se inchide si se fac disponibilizari. Sau cand prietena mea buna m-a anuntat ca divorteaza. Deja imi dau seama ca avem cutremure des in viata. Si nu, nu avem nevoie de un sifonier de nuc sa il mutam din greu si sa ne cada in capul deja cutremurat.


joi, 24 septembrie 2015

Sifonierul si mobila de nuc nu sunt pasiunea vietii mele

De cand am inceput procesul de simplificare a casei  au trecut deja vreo 2-3 ani dar si ceva scaune, fotoliu, birou, prosoape vechi, haine haine si iar haine, ceva carti (2 sacose, nimic vizibil :)  mai am 200 sacose :) ), 2 sacose de vase din bucatarie (nici aici nu se simte diferenta pt ca am umplut raftul cu gemuri si miere), condimente, borcanele etc. bucati de carpe/ate/materiale/andrele/o noua masina de cusut etc.  ce mai bricolez eu, jucarii cacalau si electronice neutilizate, cabluri bune sau rupte etc etc si pot sa zic fara nicio indoiala: nu imi pare rau dupa niciuna. Nu duc lipsa la niciuna!!

Marele castig e timpul: mai putin timp pt curatenie si aranjat. Al  doilea e mobilitatea: mai repede ma voi muta/voi redecora/voi schimba camerele intre ele. E drept, sunt si genul care la o bucata de noapte (mai exact, vinerea pe la miezul noptii) mai am idei proaspete de schimbat 1-2 mobile (intre ele sau cu o terta nevinovata). 
Casa si viata mai curata duce la o minte mai libera. Si asta pentru ca pentru mine conteaza mai mult amintirile si emotiile decat bunurile si atasamentul de obiecte. Da, mai am cateva nostalgii, am pasiuni, am colectiile mele, mai am bucataria (am decis ca nu ne legam de ea, da?!!), dar astea pot incapea si intr-o casa mica, cu un colt pentru ciocolata si ceaiuri si hobby-uri. Ei bine, timpul asta castigat il va apercia orisicine.
Dar un alt castig care e mai greu de prezentat altora este libertatea de miscare. Am putut astfel sa ma relochez cu usurinta cand jobul a impus asta - nu m-am legat si nu m-au impedicat nici costurile mari de transport mobila, nici mobila distrusa/afectata, nu am ramas si nici nu o sa raman usor blocata intr-un compromis murdar de dragul unui sifonier de care nu ma pot desparti, pe care nu il pot muta, si nici de al naibii nu il las la altul :). 










(poze din una din casele de vanzare)

miercuri, 16 septembrie 2015

Cum reducem cheltuielile compulsive si partial utile

Am pornit de la discutia cu o prietena in care imi spunea ca... ea se simte bine la cumparaturi/restaurant etc, cum adica sa reduca din ele?  Ce daca au acasa 2 credite (unul de casa, unu de masina) plus 2 carduri de credit pe zero???

Nu am avut niciun raspuns. Ca de obicei, replicile bune imi vin a 2a zi....

Astfel ca acum adun aici cateva din ideile care m-au ajutat sa cheltui cumpatat, sa aleg cum vreau eu sa directionez banii. Practic, aleg sa cheltui inteligent pentru ce am nevoie cu adevarat, pt ca asa aleg eu.

Primul mare pas a fost sa constientizez ce imi aduce cu adevarat placere. Cumpararea unei fuste/machiaj imi aduce placere doar pt 2-3 ore,restaurant cu prietenele fix cat sunt acolo si poate 30min dupa maxim pana diger si ma apuca foamea de lup, dar fondul de siguranta pus deoparte imi asigura liniste pe termen lung. iar faptul Ca nu am nicio datorie si niciun credit imi da libertate si mai mare.
Urmaritul cheltuielilor. Pt asta lunar verific tranzactiile bancare sa vad ce si unde s-au dus banii, dar mai mult m-a ajutat sa scriu pe hartie/excel ce si unde am cheltuit. Exemplul ideal e colegul meu ce a descoperit ca da lunar 60-70 euro pe cafeaua de la magazinul de la colt...si in schimb si-a luat o masina expresso la birou, ajungand sa economiseasca mai mult de jumatate din bani asa.
Amanat. Da, pt lucrurile mari si scumpe si care nu sunt sigura 100% ca imi trebuie, mai ocupa si loc, ies din magazin fara sa iau si ma gandesc/fac calcule. Pt casa caer am vazut-o sambata si ne-a placut, am lasat 2 zile pana am discutat ce facem mai departe, sa se sendimenteze ideile. Asa ca miine seara o revizitam.
Scris nevoile adevarate. Da, am lista cu: cizme pt iarna urmatoare, schimbat lenjeria de pat pana la sf anului. Si respect listele :). In conditiile in care am 2 rochii care nu le port, e inutil sa o iau pe a 3a care v-a ajunge tot acolo. Daca mersul prin magazine e o placere, ei bine am descoperit ca o plimbare poate produce o si mai mare placere.
Ordine si triere a casei. Decluttering. Destocare. Ziceti cum vreti. De cand am pus in ordine hainele si am ramas cu 2 rafturi amenajate, mi-e mult mai simplu sa aleg si mai ales sa vad ce imi lipseste. A, da, nu imi lipseste nimic :). Cand am prea multe uit ce am, unde am, ma pierd in detalii si ghici ce, mai cumpar inca ceva. Am 20 de vase de copt si parca ...as mai cumpara ceva.
Donat. Da, tot ce e in plus, ce nu am folosit de 1 an, donez.
Nu ma mai duc des in locurile de pierzanie. Le evit :), stiu deja ca in anumite magazine cheltui ceva, si ma feresc sa merg de 2-4 ori pe saptamana. Mai ales chestii nu atat de necesare. Solutie: ma duc rar, dar cu lista. Da, stiu, mai iau cate ceva in plus, dar macar nu mai iau zilnic :))). cel mai bun exemplu e ca mergeam de 2 ori pe saptamana dupa piine. De fiecare data ieseam cu painea plus: o inghetata fiecare, ba cu 2 croasante/prajiturica fiecare etc; acum cu masina de piine acasa am scapat de astea :).
Reguli noi, aduse treptat. Iau  tricou nou DOAR dupa ce  unul din cele existente care e prea obosit...pleaca.
Gasit hobby-uri. Petrecut timp mai mult cu cele importante pt mine. Da, gradinaritul de vara  asta m-a tinut departe si de solduri!!  Sa inteleg ca nu voi opri shoppingul pe viata. E o alegere temporara cu schimbare de prioritate.
Am invatat sa fiu recunoscatoare lui Dumnezeu pt ce am. Si nu, nu mi-am dat seama de asta pana Carmen a inceput colectia de articole cu motivele zilnice de bucurie.

Stiti ce am castigat in final? Timp.

https://www.facebook.com/gumbi.ortiz.5/videos/10153207576604065/?pnref=story

joi, 10 septembrie 2015

Intrebari ce au nevoie de raspuns inainte sa imi cumpar o casa

Am citit 2 articole americane fain argumentate despre cum decidem sa achizitionam o casa: http://www.investopedia.com/articles/mortgages-real-estate/10/ready-to-buy-house.asp ne ofera si cifre si estimati si statistici americane dar si http://lifehacker.com/five-things-i-wish-i-had-known-before-i-bought-a-house-1152993672.
Ca multi altii, m-am saturat sa arunc banii pe chirie. Asadar ideea de a cumpara casa si plati rata in loc de chirie imi surade, dar nu stiu daca acum este momentul corect. Ezitarile mele despre momentul corect au 2 motive: in primul rand timpul (oare voi sta suficient de mult in casa asta ca sa o cumpar??) , si al 2lea banii: rata.
Bon, pe langa asta este si evolutia pretului caselor. In ultimii ani pretul local a crescut usor. Daca voi sta 10 ani, atunci fluctuatiile temporare nu le mai bag in seama, dar nici nu pot sti pe termen lung care e evolutia.
Parametri de tinut cont:
-suma in care ma incadrez la banca, suma de care sunt dispusa sa dau lunar rata: americanii zic 40% din venit, eu ma incadrez la 25%. Checked.
-care este suprafata necesara familiei mele? ce daca pot sa iau credit mai mare, merita sa iau o casa mai mare sau nu? .Raspuns pt mine: 80mp2 e minimum, 100-120mp2 e maximum. Checked
-estimat scenariu de criza: de ex. ramanem cu un venit - putem sa ne descurcam cu rata? Checked.
-studiat piata imobiliara si vizitat cateva luni orice misca in zona. Cautat unde e pretul de sus, unde e pretul de jos, parti bune si proaste, la ce pret pe mp2 as putea zice: asta e afacere buna. Checked (de 2 luni am peste 20 de telefoane date si peste 10 vizite).
-bani de acte. Checked
-20% avans. Majoritatea bancilor cer astatzi avans 10-20%. (not checked yet...on going )
-asigurarea lunara. Checked
-bani pt reparatii si mentinere imobil(am nevoie de un fond de rezerva, not checked)
-pretul chiriei in zona (daca e sa ma mut, cu noua chirie acopar din rata) (Checked, ajung cu rata la 20% in plus fata de o chirie)
-play house mortage (Checked, simulez de cateva luni cum as pune rata aceea, doar ca acum pleaca spre contul meu)
-sa negociez pretul cu vanzatorul. ToDo.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...