Cata mancare consumam saptamanal

Ce si cat consuma familia saptamanal?

 Ideea mi-a venit dupa ce citii articolul din time.com cu poze cu mancarea pe o luna a unor familii de peste tot din lume. Ma uit la poze si la haine/decorul din casa si remarc ca sunt poze de acum 20-30 ani (tv-uri, haine, coafuri, mustati din anii 1980). Lumea s-a schimbat, in bine zic eu.

Asa ca am facut si eu poze cu ce am cumparat pe saptamana asta:

 

Tot la cumparaturi  intra si: 11 pungi de plastic ...

Seabin Project : Cleaning our oceans one marina at a time.

Din gama ce au facut altii (noi nu inca) pentru pamantul ce il iubesc:

Devino prietenul copiilor din centre de plasament!

Articol preluat de: http://edu-news.ro/devino-prietenul-copiilor-din-centre-de-plasament-cum-sa-fii-bun-si-dupa-sarbatori-daruind-2-ore-pe-saptamana/

Prin programul educaţional Ajungem MARI, voluntarii susţin cursuri interactive sau ateliere de creaţie, îi ajută pe copii la teme sau le dezvăluie lumea prin ieşiri educative din centre, punând în acelaşi timp accent pe dezvoltarea personală a copiilor.

   Programul este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 1200 de voluntari pentru a sprijini 1000 de copii din Bucureşti şi alte 14 judeţe. Ajungem MARI lansează un nou apel naţional la voluntariat pentru proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe”, desemnat anul acesta “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

   Ce fac voluntarii Ajungem MARI? Merg în centre, în echipe de câte doi, pentru o şedinţă de 2 ore pe săptămână, la o grupă de 3-12 copii. Lor le transmit cunoştinţe din domeniile preferate: de la matematică şi engleză, la muzică, teatru, karate, educaţie pentru sănătate sau astronomie. Copiii primesc cu bucurie toate  informaţiile prezentate într-un mod interactiv, prin joacă. Pe lângă orele din centre, voluntarii îi pot însoţi pe copii la spectacole, la muzee sau la film, ajutându-i să înţeleagă evenimentele şi să tragă singuri concluzii.

   Progresul copiilor. Prin metodele non-formale folosite, voluntarii pun accent, pe lângă îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei mici prind încredere în ei şi în cei din jur, devin mai respectuoşi şi mai deschişi, învaţă să lucreze în echipă şi să se ajute între ei, descoperă ce le place, la ce sunt buni şi ce vor să facă mai departe. Apoi voluntarii îi îndrumă să facă paşii necesari pentru a Ajunge MARI, adulţi responsabili şi independenţi.

   Cine poate deveni voluntar? Liceeni, studenţi sau adulţi, peste 15 ani şi fără limită superioară de vârstă, spontani şi dornici să facă mici minuni pentru copii, prin joacă.

   O experienţă de învăţare. Voluntarii nu au nevoie de experienţă de predare. Ei participă la un training iniţial despre metode interactive de lucru cu copiii. Apoi merg în echipe şi primesc constant sprijin şi idei din partea coordonatorilor. Pentru a face orele mai interesante şi distractive, voluntarii au asigurate materialele educaţionale.

  Beneficii pentru voluntari. Voluntarii spun că ei primesc mai mult decât dăruiesc: îmbrăţişările copiilor, satisfacţia de a vedea progresul celor mici şi energie pentru toată săptămâna. Lucrând cu copiii, voluntarii îşi dezvoltă şi ei abilităţile de comunicare şi lucru în echipă, devin mai altruişti şi mai responsabili. La finalul unui modul de voluntariat (3-4 luni) voluntarii obţin adeverinţă şi diplomă, iar experienţa de voluntariat este recunoscută ca experienţă profesională, conform Legii Voluntariatului.

   Înscrierea pentru modulul de primăvară (februarie – iunie) se face până pe 24 ianuarie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/forms/2hWeZNUg11. Pentru organizarea training-urilor în judeţe, este necesar un număr de peste 30 de înscrieri, aşadar doritorii sunt rugaţi să transmită apelul colegilor şi prietenilor. Mai multe detalii pe http://www.ajungemmari.ro/implica-te/devino-voluntar/, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore – http://on.fb.me/1sZiI70

  Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi judeţele Alba, Arad, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.  În celelalte judeţe Ajungem MARI caută câte un coordonator implicat care să demareze activitatea, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

Un buna ziua si multumesc pot insenina ziua si celorlalti din orasul meu

Lucrez intr-o multinationala (imensa, peste o mie de oameni) si acum 10 minute a intrat in biroul nostru femeia de serviciu. Contextul il cunoasteti: tanti impinge carutul cu produse de curatat, in stanga seful vorbeste cu o colega, in dreapta colegul tasteaza, eu citesc un raport etc.
Femeia de serviciu a spus Buna ziua. Dupa ceva secunde de tacere am constientizat ca nimeni nu i-a raspuns, nici macar eu. Ridic capul si ii raspund: Buna ziua!. Femeia de serviciu a tresarit si zambit - oare in cate birouri impersonale intra si nimeni nu ii raspunde la Buna ziua??

Propun un experiment: cand coborati din metrou si va lasa cineva spatiu, cand cumparati/platiti ceva, spuneti un cald Buna ziua/Multumesc/O zi buna. Sigur gasiti un angajat morocanos, un paznic inghetat de frig ce putina caldura sufleteasca merita.

Ce facem cu excesul de mancare dupa sarbatori si petreceri?

De sarbatorile astea eu am fost in concediu, dar sigur sunt si alte sarbatori si petreceri cu exces de alimente. Ei bine, ce facem cu ele?
Tocmai citii pe digi24 (ok, nu e sursa cea mai credibila) ca romanii arunca aprox. 70-100kg de mancare anual, de 3 ori mai mult ca francezii. Si imi aduc aminte ca intradevar, vedeam dupa sarbatori la tomberon din Berceni (bloc comunist cu oameni obisnuiti, nu zona de lux) aruncati cozonaci intregi, jumatati de fripturi, iaurturi neincepute etc.
Si cand aud ca unii se plang ca nu au bani de mancare si de electrocasnice...pe cand supermarketurile in bucuresti pareau pline buluc!

De ce? Pentru ca avem inca spaima ca n-avem ce manca, ramasa din vremea lui Ceasca? Cand vom scapa de frica latenta de foame, care se trage din vremurile comunismului, care ne impinge sa cumparam mult si de toate ca poate nu mai gasim alta data.
Mai e si timpul,  ca daca stau noua ore pe zi la serviciu si mai fac si ora la dus, o ora la intors, mai trebuie sa si dorm vreo sapte, ramai doar cu sapte ore in care sa fac cumparaturi, etc... . Adica nu ramane timp sa fac cumparaturi zilnic sau la doua zile, asa ca le cumpear pe toate o data pe saptamana.
Si inca o problema, partiala - costurile. E mai scump (ca pret pe litru/kilogram) sa cumpar cantitati mici decat cantitati mari, iar promotiile iau mintile.
Dar la toate aste argumente vad aceeasi problema: bad planning, no time & money management ...


Unele produse se pot cumpara cumpatat, cu buget estimat, ca doar in Romania nu e ca in occident sa inchida supermarketurile duminici si de orice sarbatoare. Iar unele chiar se pot pastra/conserva/revaloriza, chiar daca unii musafiri nu au mai venit desi s-au anuntat. Da, o mancare gatita dupa ce pleaca/nu vin musafirii poate fi donata la un spital din apropiere, la un batran din apropiere, la un cersetor etc. Unii au servit din mancarea gatita si colindatorilor -lucru frumos. O vecina a dat pachete si celor care lucrau (soferi de bus, asistente medicale etc).
Carnurile gatite se pot portiona si congela. Pot deveni pachet pt sapt. urmatoare, sau componenta de pizza peste 2 sapt. Congelarea distruge dar nu tot; oricum carnea prin gatire isi pierde vitaminele.
Sarmalele la fel, pot fi pregatite si congelate, fie fierte, fie nefierte. Avantajul este ca daca se anunta musafiri, scot punga/oala de la congelator, si in 3-4 ore am casa mirosind a sarmale (ok, eu nu mananc si nu fac sarmale, dar cine face le poate gestiona). Si acestea sunt niste alimente obisnuite la sarbatori care prin fierbere lunga li se distrug vitaminele.

Cu aperitivele nu mai e asa usor. Rosiile, morcovii etc. pot deveni o supa crema de legume (de dres a 2a zi), dar maionezele si salatele gata preparate rezista 1-2 zile maxim. Exista solutii? evident!! Ingredientele se pot spala/gati/toca si tine in vase inchise in frigider si facut un sos si salata fix cand  vin musafirii: maioneza se poate face in 30sec. la blender si totul devine proaspat facut.

Si oricum, sa tot punem kg pe tine de sarbatori a devenit desuet, nu? . Mai bine mai atenti dar sa avem cu ce plati intretinerea in ianuarie :))

Idei de cadouri cu mai putine deseuri

O yes!!, vine sfarsitul anului, data aia fatidica se apropieeee si ce cadouri facem la prieteni? Dar la rude? dar la colegi? Ne  asteapta disperare, panica, alergaturi in ultimul moment, ghiontiri  prin magazinele pline de oameni, trafic trafic etc. cutii de imachetat, hartii si funde etc  etc.
No, stop. Se poate fara.
Si uite cateva idei de cadouri usoare fara...prea multe deseuri
 1. Favoritul meu este: restaurant placut cu prietenii(sunt gurmanda). Da, asta mi se pare cel mai fain cadou: 2 ore amuzante, impreuna. Burta plina.  Sau o cina impreuna acasa.
 2. un set de inceput de drum fara deseuri: o geanta de cumparaturi handmade, un saculet de piine hand made, un sac de nuci de sapun de spalat  rufe, chiar si cartea: zero dechet (cu rugamintea de a o da si mai departe) etc.
3. o  vacanta. Da, asta e mereu cadoul ce il visez ;) .
4. experiente: Bilete la teatru.  Seara la bowling. Bilete de concert/film, curs de gatit etc.
5. abonament la sala de sport. Nu pot sa fac asa cadou orisicui :)
6. ingrediente de gatit prajituri (da, ideea mi se pare super) - desi decoratiunile de deasupra tot deseuri sunt
7. dulciuri facute in casa
8. impachetat simplu. Am refolosit hartia de la alte cadouri primite, sacose de la alte cadouri primite, am pus o hartie alba si colorat-o, am pus totul intr-o cutie de pantofi si pus o funda etc.

Voi ce alte idei aveti?

Idei de la : http://dabblesandbabbles.com/marinated-feta/

https://www.youtube.com/watch?v=W1rxIYdXkPA

http://bakedbree.com/toffee-blondies-week-4-of-12-weeks-of-cookies

Ce au facut altii pentru orasul lor

Pe digi24 am citit un articol extraordinar: un inginer agronom (Claudiu Ivascu) a impartit un teren in mici loturi de 50mp2 si oferit gratuit iesenilor. Conditii impuse: e sa cultive bio, cu seminte bio, si sa dea 10% din produse unei asociatii ce se ocupa cu ajutorul oamenilor nevoiasi. Ofera in plus si cursuri de initiere in agricultura ecologica, din primavara. In momentul asta si eu am inchiriat 50mp2, nu acopera tot necesarul familiei dar imi ofera o sursa de vitamine de calitate si de miscare.

Less is better

Si cum aproape am golit bucataria

Decluterring in bucatarie e o problema spinoasa! Da, am reusit sa ma apuc serios de asta in weekendul asta, dar inceputurile si tatonarile le aveam de mult timp. Inca mai am 4 rafturi de triat, dar acolo am nevoie de acordul intregii familii :D

Ce am aruncat:
- ce era expirat. Da, aveam condimente expirate!
- ce nu am folosit de un an sau deloc. Da, aveam condimente ce nu le-am folosit niciodata in viata ...
- mai mult de jumatate din hartiile de cupcakes. Oricum fac rar. As putea sa mai arunc din ele dar o fac tura viitoare ;)
- scurs din 3 pungi de faina intr-o singura punga
- aruncat alte borcane (am mai gasit veo 3)
- aruncat betele de la mararul de muraturi. Nu, nu mai pun muraturi paan la anul, le tineam intr-o punga mare ce umpleau un raft ca poate... Am scurs semintele si aruncat betele, gata!.
- lumanarile si ceara adunata; aruncat tot ce am colectat ca poate bricolez.  Nu, nu am facut nimic cu astea, dar de 1 an le tot strang.
- 2 prosoape de bucatarie nasoale au plecat
- am descoperit 2 borcane de compot de prune :) si vor pleca in burtica mea in loc de cina
- am descoperit cati bureti de vase am!! si eu tot cumparam ca nu ii gaseam ....
- am descoperit cata sare de muraturi am: 3kg :). Ok, de acum incolo asta consum.
- am descoperit 3 tipuri de zahar in casa! . Sunt o nehalita, nu imi ajunge unu??? :))
- am triat si pus label-uri la ceaurile culese si uscate de mine; o parte le-am scos la indemana si le consum
-relocat din colectia de chei, pixuri, suruburi, baterii consumate, becuri arse etc.

Acum, in final am 4 rafturi goale (2 jumate sunt de la marea borcaneala). Am mai putin praf. Mai putine zone de umplut cu praf. Am mai mare viziune ce si unde am, asa ca nu voi mai cumpara anumite lucruri, ca deja...exista.

Ce mai am de triat sunt paharele si cani;  seturile de farfurii si castroane. Aici vom face sedinta de familie, asadar sa ii pregatesc moral :). Si de golit din toate alea care le tin pe bufet, toate mi se par ...musai si neaparat acolo :)))

Padurile romanesti au nevoie de un vot

Unele paduri romanesti au nevoie sa nu fie atinse de om. Pentru asta in ultimii 50 ani s-au desemnat zeci de rezervatii naturale (unde ne putem plimba dar nu taia), parcuri nationale (aici se taie dar putin), dar si rezervatii stiintifice (unde nu doar toporul e interzis, ci si pasul omului, intrarea facandu-se doar cu organizator, fiind cu scop de cercetare).

Acum padurea Semenicului are nevoie de un vot: votul vostru https://www.agentgreen.ro/stop-taieri-cosava/ sa fie inclusa in patrimoniu Unesco ca padure seculara.  Am fost in Muntii Semenicului ( nu in padurea Cosava ci in Cheile Carasului) si recomand la toata lumea: sunt rupte din alta lume.