Educatie financiara (episodul 1)

De la varsta de 10-12 ani (si de ce nu, mai devreme!), copiii ar trebui sa aiba contact cu minimum de educatie financiara. Dupa discutii cu cativa romani si navigat pe bloguri, cred ca asta e singurul lucru care nu a reusit sa apara in ultimii 25 ani in Romania suficient de sanatos.
In primul rand aceasta educatie trebuie prezentata nostalgicilor dupa vremurile comuniste - carenta educatiei financiare ii face sa nu se descurce, sa nu isi asume responsabilitatile si ... sa regrete.

Regula 1:
Cheltui mai putin decat castig.

Cine are nevoie de regula asta? Regula ar trebui invatata si spusa celor ce la sfarsitul lunii ajung 1-2 ori pe an fara bani, care au imprumutat cel putin o data, care stau cu grija zilei de miine, care se plang. Imbunatatirea nu va fi imediata, ci se va vedea in decurs de luni de practica.

Exista mai multe moduri de implementare. Regula pot sa va o zic, dar ce mod de implementare va functiona la fiecare nu pot. Fiecare caz e unic, fiecare om are limitele sale, fiecare isi cunoaste bugetul etc etc.
Cateva idei care functioneaza:
-la fiecare salariu, pus o suma fixa deoparte, ca si cum nu ar fi intrat in casa/nu au existat/salariul ar fi mai mic
-la fiecare salariu se pune un procent din salariu deoparte intr-un cont de rezerva ( functioneaza la mine pentru ca am luni cand salariul este usor variabil)
-tot ce este peste valoarea X se duce in contul de rezerva
-controlarea unui buget (eu il scriu in excel dar merge si in hartie) cu intrari/iesiri - ce e in plus se duce in contul de rezerva

Regula 2:
investesc in mine

Ce inseamna investitie in mine? Ei bine inseamna carti, cursuri, cunostinte, informatii, orice ce poate aduce un profit. Un curs de tuns poate duce la reducerea/eliminarea pretului lunar platit la coafor lunar pt tunsul celor 3 baieti ai casei, un curs de piine poate duce la reducerea banilor dati pe cumparatul zilnic de  piine si facut in casa, o masina de cusut si un curs poate duce la reparare si reabilitare a tot ce e in casa, de invatat de facut torturi pentru aniversari etc. In plus, oricare din acestea ar putea aduce si extra venit  .

Asta se poate face din banii pusi deoparte de la regula 1, dar si gratis!!. Astazi sunt cursuri online gratuite ce pot sa ne imbunatateasca cheltuielile si aduce dintr-o pasiune si un mic venit.

Regula 3:
redus deseurile, redus achizitiile ce duc la deseuri

Aici am pornit de la faptul ca arunc foarte multe, dar si ca am multe lucruri inutile in casa. Am incercat sa simplific viata, dulapurile, si sa achizitionez ce am cu adevarat nevoie. Asta e un pas dificil, emotional dificil, a trebuit sa ma despart de lucruri neutilizate de ani de zile, unele deteoriorate dar de care am asociat amintiri. Tot ce nu am folosit in ultimul 1 an am vandut/ donat / aruncat. A fost greu, stiu, am luat dulap dupa dulap, mai am inca ceva dulapuri, am mai reluat dulapurile dar ... banii stransi sunt intr-un borcan transparent, la vedere.
La cumparaturi e  foarte greu de distins intre VREAU si NEVOIE,  pentru asta incepem cu controlul si intelegerea proprie.

Urmatoarele episoade sunt aici:
episodul 2
episodul 3

Cum compensez cele 470ml de sange donate?

E a 10 a donare, asa ca ... o sa intervin cu mici observatii.

La donat am mers dupa un mic dejun/pranz lejer si consumat lichide, adica nu showorma si nici alcool/cola/alte prostii, apa e suficienta pentru ca sangele asta se poate duce si la copii nou nascuti. Nu alcool in ultima perioada, nu sex cu persoane noi in ultimile 6 luni, fara tatuaje sau droguri(tot in ultimile luni), fara tratament curent (sau ceva neinvaziv), fara boli. Pt mine e o stare normala.

Dupa investigarea de rigoare (fisa, tensiunea arteriala, discutie cu doftor) ma sui pe masa si dau mana stanga prima data ( sa ma amuz de asistent)e. In cele 10 donari, o singura asistenta a reusit sa ia din mana stanga, asa ca trec repede la mana dreapta unde am vene mai groase + visibile. In timpul donarii stau intinsa la orizontala si cu picioarele usor in sus. Mai zac acolo cateva minute - intre timp am baut 500ml de apa - aceasta pleaca din stomac in 7 min, ajunge in sange in alte zeci de minute, deci se poate incepe consumatul sticlei de apa fix inainte de donare pentru a completa si corecta tensiunea.

Seara dupa o donare  merit un pahar de vin. Poate sa fie si vin fiert, fierul din vin nu se evapora.

Pentru donorii obisnuiti se dau si mici prospecte cu alimente cu fier. O sa copii cateva din cele ieftine si accesibile.
Marea recomandare e ca fierul se asimileaza mai bine din carne decat din legume, mai bine cu alimente cu vitamina C decat cu cele cu calciu.
Alimente ce contin fier:
-scoici si fructe de mare(palourde, stridii, sardine, crustacee, macrou, creveti/raci).

Fructe:
-fructele de padure: zmeura, afine, agrise, mure, coacaze,e tc. (aprox  3-5mg pe 100gr )
-caise, cirese, kiwi
-migdale, alune, nuca de cocos rase, si altele in gama asta (multe sunt f.scumpe)
-iarna: smochine, stafide, prune uscate, caise uscate - un bonus(aprox  3-6mg pe 100gr )
Legume:
-urzici (14mg pe 100gr)
- patrunjel
- soia (si tofu tot soia e), linte, fasolica, naut
-verze
-cereale integrale (adica piinea cu tarate) (10mg pe 100gr)
Carnuri:
-carnatii traditionali care se fac cu sange, caltabosi (sau sangeret) sunt cei mai bogati in fier: 25mg/100gr
-ficat de porc : 18mg/100gr
-carnea rosie, ficat de pasare, pate etc. 2-3mg/100gr si mai putin
-algele 100-180 mg/100gr (dar sunt uscate si se consuma in cantitati f. mici)

Eu consum moderat, din fiecare. Nu imi plac insa ficatul de porc si carnatii, mai ales aia cu sange :)

Durata de viata a deseurilor in natura

Sa aruncam gunoaiele in natura se va intoarce impotriva noastra si cel mai grav impotriva copiiilor nostri. Un obiect aruncat neglijent va polua deseori si dupa sfarsitul vietii mele.
Am cautat cateva estimari ale duratei medii de dezintegrare a unor produse.


Deseuri rapid biodegradabile:
-hartia igienica :2-4 saptamani (cea nemurdara de resturi umane/animale o pun in compost)
-cotor de mere: 1-2 luni
-servetel de hartie: 3 luni
-resturi de alte fructe : 3-6 luni
-ziare : 6-12 luni
-cutii de lapte : 3, pana la 6 luni
-chibrituri - 6 luni

Deseuri ce se degradeaza in perioada medie (1-10 ani):

-chistoace de tigari: 1-2 ani (un chistoc distruge 500l de apa)
-bilet de autobuz/metrou: 1 an
-manusi, sosete de lana - 1 an
-hartie de bomboane: 5 ani
-o guma scuipata aiurea: 5 ani
-ulei prajit: 5 - 10 ani (1 litru de ulei poate acoperi cu o pelicula si 1000mp2 de apa dar si infunda procesul de epurare biologica)


Deseuri rezistente (se degradeaza in 10 -1000 ani) :
-conserva de metal: 100 ani
-conserva de aluminiu: 10-100 ani
-pneu: 100 ani
-cartus de cerneala : 400-1000 ani
cutii de plastic: 100 ani
-lemn pictat 10-15 ani
-recipient de polystyrene : 50 ani
-baterii   : 200 an
-scutece de unica folosinta : 300 - 450 ani
-tampoane igienice : 400 - 450 ani
-Sac de plastic : 450 ani
-nailon de undita modern: 600ani
-sticle de plastic: 100-1000 ani

Deseuri mega-rezitente:
-Cartela telefonica : 1000 ani
-poliestiren expandat : 1000 ani
-skiuri: 1000 ani
-sticla: 4 à 5000 ani

Deseuri radioactive:
Iod 131  : 8 zile
Iod 125  : 60 zile
Radium 226 : 1600 ani
Carbon 14  : 5730 ani
Plutonium 239  : 24 000 ani
Potassium 40  : 1,3 milliarde ani
Uranium 238  : 4,5 milliarde ani

De meditat cand aruncam deseuri aiurea in natura ....

compostam, maria ta!

Ador balcoanele inflorite, cu o splendoare de culori. Pt a avea asta, e nevoie de un pamant fertil. Anii trecuti am cumparat saci de la Cora, dar din iunie am decis sa  sa nu mai dau niciun ban. Si nici sa nu mai transport saci de pamant...asa ca fac compost.

Unde? Cand? Cum? Cu ce?

Pe balcon. Il alimentez de 2 ori pe sapt, cu resturi vegetale cand gatesc. In 2 luni am avut pamant proaspat, fertil pt noile plante. Dar am loc pe balcon pentru 3 cutii etajate.
Peste iarna am luat o singura lada cu pamant in casa si am mai completat-o, dar mai am o vecina ce are vermicompostor sub chiuveta.
Exista compostoare de cumparat in Brico, dar eu am improvizat cu 3 cutii de plastic, suprapuse, mai mult largi decat inalte (desi 4 ar fi ideal),fiecare  de 20l (suficient pt o familie de 3persoane). Ideal cutii negre. 2 cutii le-am gaurit generos fundul(cu lumanarea), sa am cum sa se scurga excesul de lichid in cutia de la baza, negaurita, si sa circule ramele (dar eu nu am rame). Am inchis deasupra cu capac (sa nu fac musculite)...

Cum am inceput: in cutia de deasupra am pus straturi alternative: resturi vegetale, carton. Alimentarea o fac de 2 ori pe sapt, in acelasi moment am si amestecat cu ce era inauntru.

De 2 ori in loc de carton, folosesc pamantul din ghivecele perimate/obosite, dar cartonul are rolul lui.

Compozitie: strat vegetal/ strat de carbon. Proportia finala o sa fie: 1:10 -unii zic 1:20 (la inceput insa straturile sunt cam 1:2, ca legumele lasa mult lichid si scad).

Carbon: rumegus, carton, fan uscat, coaja copac etc. Eu am folosit initial bucatele de carton fara vopseluri de la oua; cartonul de la hartiile igienice, totul maruntit.

Stratul vegetal: rest de morcov,dovleac,telina,sfecla,rosii, salata,castravete, resturi de ciuperci etc (bucatit sub 5cm), mere/pere/piele banana(cica e f. recomandata pt potasiu) etc. Recomandarea proprie: mai multe resturi de legume decat fructe( sa zicem 70% 30%). In procent de 1-3% din masa finala se recomanda zat de cafea, rest de ceai,coji de oua maruntite, atentie cu ele pt ca schimba aciditatea.Pot fi crude sau fierte. 

Nu pun resturi animale,grasimi, (acestea au nevoie de 2-3-4 ani de descompus, eu vreau in 2-3 luni sa am sol fertil), minim de citrice+ ceapa/usturoi, pt ca schimba ph-ul.

Nu miroase. Daca incepe sa fermenteze/miroase, atunci mai e nevoie de marit stratul de carbon (adica...inca niste cartoane).

Are nevoie de umiditate. Textura amestecului trebuie sa fie jilava, excesul de apa se va scurge prin gauri. Fara umiditate bacteriile nu se descurca sa descoopuna. In interior datorita descompunerii este o temperatura mai ridicata. Daca e foarte cald si uscat afara, am grija sa tin capacul inchis, si sa fie pe capac vapori/stropi de condens. Eventual mai umezesc sau adaug fructe si zeama lasata (de ex. de la pepene).
Pt fermentare mai rapida, recomand oxigenare. Deci amestecat de 2ori pe sapt, cand adaug ceva nou. Tot ce e nou incorporez in stratul de supr/acopar cu carton.

Dupa 1 luna, arata cam asa: cutia e aproape plina, am mai adaugat inca o mana de resturi (salata si mere) si amestecat, asta pentru ca am pus putine resturi si nu era nevoie de inca niste carton:

Si cum intre timp umplusem o cutie, am trecut la cutia no.2, ce am adus-o deasupra. Cea plina a ramas dedesupt, sa se coaca in liniste(mai amestec in ea de 2 ori pe sapt).

Dupa 2 luni, cutia de desupt arata cam asa:

Din greselile mele:

1. cutii negre, nu albe. Pe margini, in cutie, la final, au inceput sa incolteasca ....niste samburi de pepene galben. Am acoperit totul cu un sac inchis la culoare.
2. nu puneti compot de visine, cu zahar. Mi-a facut musculite :) . Sacul ce acopera m-a ajutat sa scap de ele, dar nu de toate.

3. Zeama ce se scurge, diluati-o (1 : 10) si turnati la flori - ingrasamant. Nu o aruncati :))

4. Cand treceti la cutia no.2, sortati bucatile mari (ce inca nu au devenit pamant), ce se vad in cutia no.1, si...aduceti-le in no.2. Va ajuta la compostare, ca starter, si se vor face pamant si ele de tot.

 5. ce daca sunt seminte, nu mai pierd timpul  cu sortatul, daca incoltesc le rup cand amestec totul
 6. daca vreau compost cand sunt sub 10 gr, aduc in casa. Daca nu, stagneaza pe balcon pana sunt 15-20gr
7. nu mai las fara capac ca are nevoie de umiditate. Daca uit sau e prea cald, adaug cate putina apa.
8. echilibru. Daca adaug o runda mare de fructe si legume, acoper cu un strat de carton. Cartonul il acoper cu fructe si legume.  Nu reusesc sa fac un strat mereu, asa ca pun intr-un colt, acoper cu 2-3 bucati de carton, si peste 3-4 zile cand gatesc iar formez un alt colt.
9. cojile de pepene se descopun greu

Si poze cu una din 'alimentari' :

Ce se intampla in compost? Vegetalele se dezintegreaza, bacterii si ciuperci duc la fermentarea lor, in prezenta oxigenului, devenind un pamant bogat in vitamine si mineralele necesare plantelor.

Intr-o prima runda de fermentare temperatura se ridica destul de mult, compostul ajunge sa fie cald/fierbinte datorita bacteriilor active, apoi incepe etapa a2a mai lenta, cand ciupercile completeaza descompunerea. De aceea desi vad ca solul nu mai are bucati vizibile de legume, las cutia  cu pamant la un nivel mai jos, si alimentez cutia de deasupra, pentru a se aseza in ritmul ei. Compostul este gata cand aspectul este de pamant reavan, ce nu mai e cleios.

Mai bun este compostul cu rame, dar eu animale din alea nu imi aduc in casa :)).  Am o vecina ce are cutiile cu compost sub chiuveta, unde e suficient de cald tot timpul anului si ramele se simt bine. Eu nu.

Bilant de semi-gradinar, 2014

In fiecare toamna incerc sa fac un bilant al florilor de pe balcon. Ce a mers, ce nu a mers, ce am gresit, ce puteam face mai ieftin, ce mi-as dori. Am nevoie de asta pt ca pana in primavara uit, si repet anumite greseli. In plus, primavara am nevoie de un planning de rasaduri, care se invata in primul rand pe experienta, dar si pe citit. Nu stiu cum sunteti voi dar eu citesc mereu si aflu informatia ce imi trebuie prea tarziu :), sau ajung sa cumpar compulsiv si sa iau prea multe/ nu tot ce trebuie.

Ce a mers in vara 2014?
- ardeii iuti - nu au nevoie de ghiveci mare
- rosioarele cherry (se coc mai repede si fac mai multe ture) dar sa le leg - au nevoie de lada cu pamant cat mai mare
- salata (din rasaduri)- udata din belsug
- telina,leusteanul, ridichea, rucola, ghimbirul etc
- compostul
- muscatele fac mizerie ...
- petuniile, desi cele mici mi s-au parut cele mai delicate si potrivite, sa fac jardiniere in contrast (galben+mov)
- busuiocul cu frunze rotunde are aroma cea mai placuta; incolteste greu
- ghimbir si cartof sa le pun in pamant de primavara devreme
Ce nu au mers? - castravetii: inca un esec,
-inca nu am recoltat semintele de rucola.
-transportul pamantului
Ce flori as vrea sa iau pt la anul:
- gura leului
- dalii mov

Ce visez: gradina cu pamant, 50-100mp2, 200 ar fi de vis. Demersuri din partea mea sunt: caut in jur daca cineva are un exces de pamant nelucrat si cere pret modic.

Ce planuiesc pt la anul este o gradina ieftina. 10lei, atat am alocat pt la anul. Pt asta imi trebuie planning consistent :)

Gradina pe acoperis

La multe cladiri acoperisul este un spatiu abandonat. Astazi, la DSAMB acoperisul gri si scorojit a devenit o mica gradina, o sursa de oxigen si entuziasm, si de ce nu, o sursa de legume.
Grupul Grădini Urbane Comunitare a adus in zona Vitan, pe acest acoperis: rasaduri, pamant si multa munca.
Ce s-a obtinut:

(poza preluata de pe  http://adevarul.ro/news/bucuresti/gradina-acoperisul-blocului-resit-cativa-bucuresteni-creasca-busuioc-rosii-terasa-1_53d611160d133766a8cd85f5/index.html )

Mai multe informatii am gasit pe grupul organizator: http://www.facebook.com/GradiniUrbaneComunitare , unde explica principiile combinarii plantelor, permacultura, cum se construiesc straturi inaltate,  avantaje, tips & tricks etc. Daca doriti sa participati ca voluntar, scrieti-le.


Oare putem face la fel si noi singuri?  Sa copiem ce au facut acolo e destul de greu, pentru ca implica studiu si cumparare materiale pt re-izolarea  acoperisurilor, in ideea de a crea rezistenta la umezeala  si sa suporte stratul de pamant.  Ce am incercat eu este o mini  gradina in containere, mobila, si mi-a reusit. Am folosit lazi de lemn de la ambalaje, lazi ce ajungeau la gunoi, si rezista destul de bine, desi unele au deja 2 ani de stat in ploaie si cu pamant in ele.

2minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

Ideea e simpla, si e englezeasca: sa inspiram lumea si sa o mobilizam, ca atunci cand petrecem  intr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

Ce facem cu bateriile vechi / acumulatorii ce nu mai functioneaza.

Din 1991, in Franta bateriile sunt considerate ca deseu periculos, poluant.
Astazi, ele se recicleaza - din ele se recupereaza cobalt, cadmiu,plumb, etc si inca 2-3 minerale cu nume la fel de incalcit si procedeu de
extragere si mai incalcit.
De ce sa recliclam:
1.    contin substante chimice, intre care  metale grele (Nickel - Cadmium - Mercure - Plomb - Fer - Zinc - Calcium - Aluminium - Magnésium - Lithium
dar si lichide corozive, care pot avea efecte grave asupra sanatatii tale, dar si a mediului inconjurator;
    nu trebuie aruncate la gunoi si tratate ca orice deseu menajer si fac obiectul unei colectari separate;
2.    sunt considerate surse importante de materii prime. Daca toate bateriile din lume ar fi reciclate, s-ar putea recupera si refolosi tone de metale precum cobalt, nichel si argint.


De unde le salvam? de la telecomande, de la jucarii, lanterne, aparate foto etc.

Locuri de colectat bateriile in Bucuresti:
1.am vazut in magazinele Maga Image care un recipient la intrare
2.la  Selgros au un recipient la intrare, langa informatii clienti
3.la  magazinul Kaufland din Barbu Vacarescu – are un recipient undeva in magazin
4.la  magazinele Bricostore e un recipient in locul unde se testeaza electronicele.
5.la Ikea este serviciu de reciclat baterii vechi. In schimb, se primesc baterii noi.

Ce ne costa? doar sa ne aducem aminte de ele. Ce castigam? o tara mai curata, gunoiul orasului micso.

Targ de haine si accesorii in scop caritabil

Doamne si domnisoare: in zilele de 5 iulie dupa amiaza și 6 iulie (10.00-15.00) dimineata, la Night & Day Garage Sale,  va puteti face cumparaturi si pe Str. Smardan 13.

Evenimentul este la cea de a treia ediție și ultima în scopul caritabil de a strânge fonduri pentru achiziționarea a 5 cutii (100 pastile) FORTECORTIN, tratament obligatoriu în curele de tratare a cancerului. Medicamentul nu este disponibil la noi în țară, iar prețul este prea ridicat (100 euro/cutie) pentru ca cei 15 copii identificați de reprezentații Merci Charity Boutique să și-l poată permite.
Inițiativa Merci Charity Boutique a venit în sprijinul ajutorării acestor cazuri sociale, dar și ca moment potrivit pentru toți cei care nu au puțin timp la dispoziție și își doresc să poată face cumpărături și pe parcursul nopții.

Stiati ca? (motive de reciclare)

Articol copiat de colecteaza selectiv:

• Ambalajul tip PET. Prescurtarea numelui acestui tip de ambalaj vine de la polietilena tereftalata, un polimer obținut din petrol. Proprietățile sale îl fac deosebit de util pentru ambalarea lichidelor, înlocuind în multe cazuri sticla.
  
  Cantitățile din ce în ce mai mari de PET folosite la ambalare și rezistența foarte mare la acțiunea factorilor naturali, impun colectarea selectivă a acestor deșeuri de ambalaje.
  
• Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol și importante cantități de energie.
  
• Dozele metalice pentru băuturi sunt fabricate din aluminiu, un material deosebit de valoros pentru industrie.
  

PLASTIC ȘI METAL:

• Descompunerea naturală a plasticului în mediul inconjurator necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc?
• Din 10 Pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar din 50 de Pet-uri se poate face un pullover?
• Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului.
• Reciclarea plasticului reduce generarea de CO2 de 2.5 ori.
• La reciclarea unei tone de plastic se economisesc până la 800 tone de petrol brut.
• Aluminiu este 100% reciclabil?
• In fiecare secundă se reciclează 630 de cutii de oțel?
• Un televizor poate funcționa trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu?
• O doză de aluminiu se degradează în cca. 500 de ani.
• Reciclarea unei tone de oţel reduce cu 86% emisiile de gaze în aer şi reduce cu 76% poluarea apei.
• Reciclarea a 1 tonă de oţel înseamnă economisirea a 1.28 tone gunoi solid şi 1.5 tone minereu de fier
  
  
  
  
  
  Ambalajele din hartie carton sunt obținute din celuloză, reciclarea lor salvând milioane de copaci anual. Fibra celulozică se deteriorează dupa 4 cicluri de reciclare, deci prin colectare selectivă se poate introduce același material în circuitul economic de 4-5 ori! 
  
  Ambalajul din carton utilizat pentru lapte și suc este un ambalaj compozit fabricat din hârtie-carton de cea mai bună calitate, conținând folii protectoare din aluminiu și material plastic. Luând în considerare calitatea excepțională a fibrei celulozice din care sunt fabricate aceste ambalaje, colectarea selectivă și reciclarea lor este deosebit de importantă.
  
  

  HARTIE si CARTON:

  • La tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 metri cubi de lemn, adică 1500 de arbori cu o varsta de 50 ani?
  • Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie?
  • Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci?
  • La reciclare se folosesc mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori?
  • 1 tonă de hârtie reciclată = 27 kg de noxe mai puţin?
  
  
  
  
  • Ambalajele de sticla se obțin din dioxid de siliciu în amestec cu silicați ai unor metale.
  • Sticla este un material amorf, fără punct de topire definit, și se poate recicla la infinit.

  STICLA:

  • Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucățele mici?
  • Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să își piardă din calități?
  • Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime?
  • Producerea unui borcan din sticlă reciclată se face cu mai puţin consum de energie?
  • În fiecare lună oamenii aruncă sufiente sticle si borcane încât să umple un zgârie-nori? Toate acestea ar putea fi reciclate!
  • O tonă de sticlă topită înseamnă 315 KG de CO2 în atmosferă
  • Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1.2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat).

Cate borcane salvez anual.

O sa incerc sa evaluez nr de borcane din casa carora le-am dat o noua intrebuintare. Dupa regula lui Caragiale 2 la primarie, 2 la prefectura etc. totalizez 8 borcane cu filet in dulapul de alimente:  2 pt cele 2 tipuri de orez, 1 pt couscous, 2 pt sare (unul cu sare fina, unul cu sare mare si arome), 1 pt linte, 1 pt malai, 1 pt gris. Toate cu filet bine  infipt in cap pentru ca nu sunt inalta, dar sunt experta in a-mi varsa continut de pungi in par. Pentru condimente am ales sa cumpar borcanash separate, din motive estetice (sau mai exact, pt ca asa am vrut eu :D ) .
La gemuri folosesc cateva borcane de 400-800gr. Periodic le schimb capacele cand incep sa rugineasca. Estimez 7-10 borcane pe an salvate. Mai am 5-8 borcane in care tin mierea( o cumpar si transport in bidoane de plastic de la mierar, apoi o rastorn, si cantaresc si etichetez in borcane de sticla).
Mai am borcan in frigider cu maia.
Mai am 2 -3 borcane in congelator cu resturi de mancare/ zama de oase.
Mai am (am avut) 2 borcane de germinat - le-am dus la pubela de reciclat pt ca ... sunt mama denaturata si germenii au inceput sa mucegaiasca.
Mai am borcanele mari de 1.5kg pt muraturi: 5. Acestea le-am cerut de la vecine, le schimb periodic capacele, dar rezista de cativa ani.
Mai am un borcanel mic in care imi prepar experimentele din cosmetica handmade (dar nu fac prea des).

Incerc sa fac un bilant anual: aprox. 30 borcane salvate (cele multi-anuale nu le cronometrez aici).Totalul la costurile anuale: nu stiu cat costa un borcan nou, estimez 1-2 lei,  functie de dimensiuni. Total: 30-40 lei. O carte.

De partea cealalta sunt borcanele aruncate lunar. Luna asta arunc 3 borcane: de la un compot de visine si 2 de la gem cu capac ruginit si format special; le duc la containerul de reciclat sticla.  Nu le-am gasit utilitate, sunt borcane cu gura stransa, greu de manevrat/introdus/scos. Anual duc la pubela de reciclat peste 40 borcane.

orasul reciclarii

O noua actiune este organizata de Eco-Rom Ambalaje : competitie pt titlul de Orasul reciclarii. Sunt peste 30 orase din Romania implicate: http://www.colecteazaselectiv.ro/orasul-reciclarii/

Ce au reusit eco-Rom sa faca anul trecut? Sa ofere acces la aprox. 45% din populatia tarii la pubele de reciclare, si sa recicleze peste jumatate din ambalajele comercializate
http://www.colecteazaselectiv.ro/eco-rom-ambalaje-a-facut-cunoscute-rezultatele-companiei-pentru-anul-2013/

Pt cei interesati exista si o harta cu locurile unde se pot depune deseurile: http://www.colecteazaselectiv.ro/harta-colectarii-selective/

Cum va ajutati orasul in competitie? Triati acasa gunoiul, si depuneti la centrele de reciclare de pe harta de mai sus. Cu cat mai multi, cu atat mai bine.

Nu exista vid pentru gunoi

Atunci cand arunc ceva la gunoi, el nu dispare. Nici nu se transformă. Nici nu se evaporeaza. Acel ceva este transportat la groapa de gunoi unde poate sa zaca si sute/mii de ani. De aceea, indemnul pentru duminica aceasta este: Reciclați cât mai mult posibil.

Eu duc dozele de bere, sticlele goale inapoi la supermarket. La Kaufland, Mega Image există cutii pentru reciclarea bateriilor (dar si in alte supermarketuri mari). La Mega image am gasit si un reciclator de bidoane de plastic, care returneaza si un bon valoric. Hartia se poate recicla la containerele de cartier – exista măcar unul aproape de fiecare gura de metrou, dar si de sticla. O parte din borcanele de sticla le refolosesc. Este un efort, dar altfel aceste resurse se irosesc, li se da o noua viata. 


Articol preluat de aici: http://365dezileresponsabile.blog.com/2013/07/28/ziua-36-nu-exista-vid-pentru-gunoi/

Reciclare in 5 pasi

Reciclarea a inceput sa ia amploare si in orasul meu. A fost destul de greu sa invat ce pot sa fac, cu minim de efort.

Primul pas a fost sa inteleg ca reciclarea nu mai e obligativitatea din perioada comunista de a aduce la norma: hartie, sticle, borcane, castane, melci, frunze de dud, dopuri de pluta, si ce alte chestii am mai dus in scoala ... Recliclez pt ca asta vreau. E optiunea mea.

Al 2 lea a fost sa gasesc cateva tomberoane in drumul meu, unde pot sa ajung fara un efort prea mare (sunt comoda...). La distanta de 3 blocuri sunt 2 tomberoane mari, unul pt peturi de plastic si unul pt cartoane/hartii.

Al 3lea a fost sa inteleg ce pot duce la reciclare: totul ce are icon-ul de mai sus.
Eu  momentan duc :
-peturi de plastic
-cartoane de la cutii, de oua, ziare, reviste, hartii printate, carti de colorat mazgalite de copil, cutiile de lapte/suc pasteurizate
-f. rar duc sticle si borcane la un toberon de sticle, care e muuult mai departe.



Al 4lea si cel mai greu a fost sa imi propun un program. Adica la fiecare 2-3-4 zile, cand plec dupa piine de ex.  V-am zis ca sunt comoda, da?

Si nu in ultimul rand, sa gasesc un spatiu in casa sa nu ma incurc in toate astea adunate. Astfel, pet-urile le scurg bine de continut (apa, lapte etc), apoi le presez cu piciorul (bine, recunsc, aici pun sotul sa le calce in picioare), le inghesui intr-o punga de plastic si... apoi le-oi duce eu.


Voi ce duceti in plus la reciclat?

Unde se duc gunoaiele noastre

Cam asa arata o groapa de gunoi.

As poza si mirosul care ajunge la oameni in unele zile calduroase, dar nu iese. Si nici bacteriile. De sobolani si soareci mi-e frica( asa ca nu vorbesc de ei).
Si totusi, putem diminua cantitatea de gunoi emanata de noi, zilnic.


Idei ce le-am pus in practica:
1. reconsider ceea ce cumparam. O lista facuta din timp, respectata (chiar daca nu 100%) ne ajuta in controlarea cumpararii compulsive, din impuls.
2. rea-nalizat ceea ce arunc. Unele pot fi donate, altele nu trebuiau cumparate :).
3. evaluat stocurile din casa, inainte de a porni la cumparaturi.
4. reciclat.
5. donat jucariile si hainele mici de la copil. La verisoare mai mici, noi noute venite in familie.
5. ordine in dulapuri/camara. Nu stiu voi, dar eu am inca multe lucruri stranse acolo. Pe principiul ce nu am imbracat/folosit in ultimii 2ani, sunt sigura ca nu voi mai folosi in urmatorii ca moda se schimba, am donat din hainele din perioada cand eram  slaba, una din cele 2 oale prea mari ce nu le foloseam deloc, mingile ce nu au mai iesit pe terenul de basket de 3 ani. Copiii ce le-am dat o minge mai buna au zis un multumesc laaarg, cu un zambet generos.
Hainele s-au dus la copiii din Glodeanu, sau la asociatia Sf Stefan.
O parte din carti s-au dus la tara, unde cativa inimosi incearca sa faca o mica biblioteca.


Nu e bai, am loc sa cumpar altele. Si asa am redescoperit carti ce nu le-am citit, si candva le-am dorit!! (de ce s-au ascuns ele de mine???)


Cat gunoi reduc asa? Hmmm... Estimez 10%.-20%  Nu mult.  Dar e mai mult decat mimic!!

un exemplu de reciclare: uleiul prajit

In facultate, la camin, prajeam cantitati mari. Aruncam uleiul, ca toti ceilalti studenti, la toaleta. Abia peste ani am inteles ca este un poluant, ca statia de epurare a Bucurestiului e depasita de situatie si se duce pe calea... Dambovitei.


Si ma mai intreb de unde atata poluare pe apa Dunarii.



Astazi, am gasit un om ca noi, interesat de ecologie, dar mai harnic : a trecut la actiune. Si incearca efectiv sa colecteze uleiul procesat si sa il recicleze. Nu stiu unde, dar stiu cum: uleiul colectat de el devine biocombustibil, si asta e relevantpt mine!. Si-a creat un blog: http://www.uleiosul.com/ si cred ca si-a primit si o porecla.

Copiez de pe site de la el raspunsurile la intrebari mai vechi.
1. Cum sa predam ulei? De astăzi poți preda uleiul alimentar uzat colectat prin simpla completare a unui formular. Noi te vom contacta ulterior în vederea predării lui.
2. Centre de colectare?  Vine el cu bicicleta sa il ia.
3. Si daca am doar un borcan strans . E mult. E mai mult decat nimic. Discuta cu colegii/vecinii, si puteti pune impreuna 'averea' ruginie. Un borcan cu filet se gaseste in casa.
4. cum il manevrez ? Cel mai simplu e sa te duci cu tigaia fierbinte la toaleta si sa il torni acolo si sa tragi apa. Asta fac eu. Mai greu e sa lasi tigaia la racit, si apoi sa muti intr-un borcan ( de preferabil de plastic, cu gura larga sa torni usor). O alta idee: de pus la inghetzat ( se solidifica repede) si apoi cu o lopatica de lemn e simplu de curatat/ mutat.


Haideti. Putem si  noi.